91 octombrie

Inceput de octombrie, seara. Troleul 91. Ion sta pe scaunul din fata cu picioarele intise si isi misca tenisii ca doua stergatoare de parbriz. I-as sugera sa se "plieze" dar nu as face altceva decat sa apas pe butonul de play al cucoanei care sta in picioare langa noi si il priveste amenintator.

Cucoana coboara la prima. Il lovesc pe Ion cu umbrela peste picioare. Pufneste nemultumit si si le retrage.
In troleu urca un mos carand un brad artificial in spinare. Nu scapa niciun pasager. Il loveste pe toti cu dracia prea mare s-o poata manevra.
Se strecoara printre mine si Ion si se asaza pe scaunul de la geam, langa Ion Facandu-ma pe mine colega cu bradul. Ion ofteaza si-si da ochii peste cap. Proaspat barbierit cu parul alb, pieptanat pe spate, ne zambeste larg si ii da un cot lui Ion.
-Bine ca si-a luat umbrela cu ea. Au anuntat astia ca o sa fie potop. Mie mi-a zis nevasta-mea de vreo 3 ori sa nu uit s-o iau si tot am uitat.
Ii zambesc mosului si imping bradul care adormise cu capul pe umarul meu.
-L-am luat de la cumnata-miu. Sta aici pe Drumu Sarii. E profesor de matematica. Adauga mosul. Nevasta-mea,Nina, mereu ii zice: Petre, bine ca ai iesit la pensie, ca nu-ti mai sparg astia geamurile cand scapa de la scoala. Rade si ii mai da un cot lui Ion. Nu ma crezi? Asa i-au facut o data! Nevasta-mea radea si Coca a lui Petre matura dupa cioburi si plangea. Grea meserie!
-Da' nu-i cam devreme de brad? mormai Ion.
Mosul rase.
-La varsta mea... apoi se opri si vorbi trist spre fereastra. Nina nu mai prinde Craciunul anul asta. Macar atat. Eu la urmatoarea cobor. Pardon. Iarta-ma domnisoara, n-am vrut sa te lovesc!
Sunetul usilor. Apoi bradul se pierdu intr-o ploaie marunta.
-Auzi, Ioane, tu cum ai aflat ca nu exista Mos Craciun?